Despre automutilare. Identificarea tulburărilor psihice prin citirea chipului

“Ți-a spus că vine direct la tine de la serviciu, dar încă n-a ajuns. O suni la serviciu și apoi acasă, dar nu răspunde nimeni. Ești convins că a ieșit cu fostul iubit. Mai aprinzi o țigară. A fost o prostie din partea ta să te implicit în relația cu ea. Știai că asta o să se întâmple. Îți zvâcnește capul de furie și ai senzația că o să ți se desprindă de trup. Întinzi brațul pe masa din fața ta. Cealaltă mână aduce țigara aprinsă până aproape de șirul de mici cicatrici încrețite. Vârful de jar al țigării te țintuiește pe loc. Îți concentrezi privirea, iar capul nu-ți  mai zvâcnește. Un val de căldură îți invadează brațul și picioarele. Respiri adânc și arunci țigara pe fereastră. Te duci la ușa de la intrare și o încui de două ori. Când o să apară, să bată până o să i se învinețească mâinile”.

Automutialrea constă în rănirea deliberată, fără inteția de a muri. Rana poate fi temporară, de exemplu atunci când este smuls părul de pe cap, sau permanent, cum ar fi o cicatrice. Automutilarea este diferită de alte acte deliberate de autorănire sau suicide. Deși uneori poate fi greu să facă diferența dintre o tentative adevărată de suicid și un strigăt de ajutor sau un act de automutilare, cei care se automutilează nu încearcă să se sinucidă, iar comportamentul lor duce rareori la răni fizice grave.

Unele tipuri de automutilare sunt acceptate din punct de vedere cultural și nu sunt semnul unei tulburări psihice. Tatuajele și piercingurile au devenit obișnuite atât la barbati, cât și la femei. Pe lângă bronzare, formarea unui corp atletic, vopsitul părului și epilare, tatuajele de la glezne și inelele din buric spun mai multe despre schimbarea modei și afilierile culturale decât despre sănătatea psihică. Circumcizia la barbați este un alt exemplu de formă de mutilare care este acceptat, fie datorită presupusului beneficiu igienic, fie ca semn al contractului religios. Cicatrizarea – rănirea sau perforarea pielii pentru a produce cicatrici decorative – sunt rare în America, dar obișnuite în unele părți ale Africii.

Cel mai obișnuit tip de automutilare întâlnit în tulburaruile psihice este rănirea superficială. Poți folosi lama sau o bucată de geam spart pentru a face mici tăieturi pe piele. Aceasta se face cel mai adesea pe partea dorsală a antebrațului, dar poți să te tai și pe pulpe sau alte zone pe care le poți ascunde cu ușurință. De obicei, tăieturile sunt doar de circa cinci centrimetri lungime și abia dacă trec de stratul de la suprafață al pielii. Pot sângera ușor, dar tăieturile sunt făcute departe de arterele pe care le-ar tăia cineva care ar încerca să se sinucidă.

Poți prefera să îți realizezi mici arsuri, de exemplu cu țigara aprinsă. Și acestea pot lăsa un număr de cicatrici mici, grupate. Printre alte autorăniri se numără coaserea pielii cu ace, ciupirea sau realizarea vânătăilor pe piele, arderea pielii prin frecarea cu o frânghie sau zgârierea repetată a unei răni mai vechi, pentru a nu o lăsa să se vindece. O formă mult mai extremă de automutilare constă în înghițirea unor obiecte sau introducerea obiectelor în orificiile de pe corp. Unele studii au arătat că, la un moment dat, unul din 25 de adulți își face rău singur. Se consideră că aceste rate descresc la vârsta adultă, odată ce viața devine mai puțin tumultuoasă și oamenii învață mai multe strategii de adaptare. Bărbații par a se automutila în aceeași măsură ca femeile.

Automutilarea pare să servească mai multor scopuri. Unii oameni susțin că asta îi face să se simtă mai bine. Până să te tai ești anxios, după care nervozitatea și neliniștea dispar. Poți simți cum se acumulează tensiunea, până ce te hotărăști să cedezi. Te poți simți amorțit și detașat, iar arderea pielii te face să te trezești. Te simți rușinat, vinovat sau furios pe tine însuți și simți că meriți pedeapsa. Poți fi furios pe ceilați, dar îți verși furia pe tine. Atunci când te tai e ca și cum ai spune, într-un mod pasiv-agresiv “Vezi ce m-ai determinat să fac?” Te temi să rămâi singur și atunci te tai, pentru a-i obliga pe ceilalți să aibă grijă de tine. Nu știi foarte sigur de ce îți faci rău, iar atunci când explici doctorului sau celor dragi, ești vag și te contrazici. Aceste motivații și stări afective sunt caracteristice tulburării de personalitate borderline, un stil de personalitate caracterizat de problema cu stima de sine, impulsivitate și sentimente cornice de furie, gol și singurătate. Automutialrea este în esență un mecanism inadecvat de adaptare. Este o metodă de a face față sentimentelor intolerabile și realțiilor tumultoase. Deși automutilarea este asemănătoare într-un fel cu comportamentul suicidar, pare a fi asociată mai mult cu sentimentele de anxietate decât cu depresia. De asemenea, poate fi răspunsul unor simptome disociative, cum ar fi senzașia lipsei de legături cu corpul tău sau cu lumea din jurul tău. Psihologii au observant că oamenii care au fost abuzați sexual când erau copii sunt mult mai vulnerabili la disociere, tulburare de personalitate borderline și automutilare decât cei care nu au trait această formă de abuz. De asemenea, automutilarea este mult mai întâlnită la indivizii care au tulburare de personalitate antisocială. Impulsivitatea și furia sunt trăsături caracteristice ale personalității antisociale, dar stima de sine nu constituie o problemă. De fapt, dacă ai o personalitate antisocială, te gândești la ceilalți doar atât cât te poți folosi de ei. Dacă-ți faci rău, este în scopul de a-i păcăli și a-i manipula pe ceilalți. De exemplu, la închisoare fiind, te tai cu o lama de ras pentru a-i forța pe gardieni să te trimită la spital. Sunt unii pușcăriași care inghit lame de ras sau își ard brațele în încercarea de a dovedi că au o tulburare psihică (când, de fapt, nu aveau), sau pentru a protesta față de condițiile din pușcărie.

În tulburările de personalitate, automutilarea constituie un obicei. Dar unii indivizi își fac rău doar o data sau de două ori, ca răspuns la o anumită situație. Spre exemplu, ești foarte înclinat să-ți faci rău atunci când ia sfârșit o relație de iubire. În aceste cazuri actul autodistructiv este o reacție impulsivă față de sentimentul de furie sau pierdere. Nu ești foarte sigur dacă vrei cu adevărat să-ți faci rău, sau dacă încerci să atragi atenția asupra ta ori să ceri ajutor, sau dacă vrei să dovesești că nu poți trăi fără partenera ta. Comportamentul autodistructiv este o dovadă a incapacității tale de a găsi o cale mai potrivită de a te adapta situației, putând reflecta sau nu o problemă de personalitate subiacentă.

Unii indivizi cu autism sau retrad mental au comportamente autodistructive, pe care ei le consideră liniștitoare. Spre exemplu un copil autist se lovește în mod repetat la cap, iar un adult retard se masturbează până ce ajunge să facă răni. Dacă suferi de tricotilomanie, ai compulsia de a mușca sau smulge părul, aceasta ducând uneori la chelire. Obiceiul de a-ți roade unghiile este un act asemănător. Dacă ai o problemă de imagine corporală, te ciupești de piele sau ai altfel de gesturi autodistructive, cum ar fi abuzul de purgative.

Cea mai bizară formă de automutilare este întâlnită uneori în schizofrenie. Unii pacienți care-și tăiaseră organele genitale au avut convingerea delirantă că este de fapt femeie, și altul care a făcut același lucru din cauza unei halucinații în care credea că așa-i comandase Dumnezeu.

Această tulburare psihică se poate identifica analizând fizionomia prin tehnicile de citire a chipului. Tendința și înclinația de a dezvolta tulburarea psihica menționată sunt întâlnite la persoanele de tip Lemn și Foc. Ca trăsături ale feței predominante în detectarea unui astfel de comportament sunt: fața trapezoidă cu baza jos sau pătrată, nas acvilin sau strâmb, îndreptat în jos, nări largi, păr pe corp, tâmple adâncite, ochii Yin-Yang, clipitul rar, forma unghilor mica, buze subțiri/ gura strâmbă, sprâncene unite/dese, frunte joasă, riduri întrerupte pe frunte. ( țineți cont că toate aceste trăsături enumerate sunt întâlnite pe un singur chip, luate împreună și puse într-o schema. Daca nu ați studiat această formă de cunoaștere exită tendița greșită de a eticheta unii oameni pe care îi vedeți lunând în considerare doar o singura trăsătură enunțată mai sus)

Pentru cei ce au cunoaștere despre fizionomie, pot creiona mental, cu ușurință, ceea ce am descris mai sus.

sursă foto

 

buton reclama 2

Lasă un comentariu

Contactează-mă

Relații evenimente și cursuri
Telefon:  0730 353 355
E-mail: suport@suada.ro

Relații comenzi și livrare
Telefon:  0730 373 377
E-mail: vanzari@suada.ro

Trimite-mi un mesaj

Politica cookie      Politica de confidențialitate       Termeni și condiții

Copyright © 2021 Suada Agachi

Creat de GDCloud.io