Daoismul susține existența a două forțe primare care interacționează constant în univers. Una este principiul pozitiv, activ, masculin, yang, iar cealaltă este principiul negativ, pasiv, feminin, yin. Deși pare ciudat, nu există nici un conflict între aceste două forțe opuse, dimpotrivă, ele sunt complementare. Astfel, bărbatul completează femeia, desăvârșind omenirea, întunericul completează lumina, desăvărșind ziua, acțiunea completează ideea, desăvârșind proiectul, comportamentul omenesc completează porunca divină, desăvârșind universul, etc. Numărul elementelor opuse care creează împreună o unitate perfectă este nelimitat. Astfel, între oameni și univers este armonie atunci când toți formează dao – Calea Firii.
Pentru chinezii de demult, existența universului depindea, în primul rând, de jocul acestor două forțe sau principii care interacționează, yin și yang, fiecare reprezentând o constelație de atribute. Din combinarea și interacțiunea dintre yin și yang și cele cinci elemente apar nenumărate creații, printre care se numără cerul, pământul și oamenii.
Yang este conceput ca principiul și simbolul cerului. El este forța pozitivă sau masculină – inerentă în tot ce este activ, proactiv, cald, tare, strălucitor și solid. El corespunde luminii, focului, zilei, soarelui, masculinității, mișcării, exteriorului, îndrăznelii, acțiunii, fericirii etc. Caracteristicile lui sunt strălucirea, agresivitatea, pozitivitatea, optimismul.
În opoziție cu el, principiul yin este realizat de pământ. El este principiul negativ (nu în sensul rău) sau feminin – se află în tot ce este pasiv, rece, moale, ud, întunecat, secret, misterios, vag, cețos și liniștit. El simbolizează întunericul, apa, noaptea, luna, pământul, feminitatea, nemișcarea, interiorul, prudența, inactivitatea, melancolia, etc. Caracteristicile lui sunt întunecimea, cumpătarea, negarea, pasivitatea, pesimismul, etc.
Prin eterna cuplare a lui yin cu yang au apărut și vor apărea toate lucrurile. Printre ele se numără cerul, care este predominant yang, pământul, ce este predominant yin, și societatea umană, care reprezintă o combinație a celor două principii. În același obiect poate predomina la un moment dat un principiu sau o forță, însă mai târziu va preodmina opusul său. De exemplu, o bucată de lemn aruncată în foc trece de la yin la yang. Așadar, fiecare lucru în univers are în el aceste două moduri de energie primordială.
Principiile yin și yang reacționează într-un ciclu nesfârșit de creștere și descreștere, așa cum se poate vedea în înlocuirea unui anotimp cu celălalt. În același timp, yin și yang se unesc în mod fertil și armonios, dând naștere celor cinci elemente: apă, foc, lemn, metal și pământ. Marele filosof confucianist Zhou Tongyi din dinastia Song descrie noțiunea de mai susu în Tratatul despre faiji după cum urmează:
Wuiji naște taiji,
Care se mișcă și generează yang.
Yang, la rândul său, naște yin.
Yang se schimbă, yin se unește,
Creând apa, focul, lemnul, metalul și pământul.
Cele cinci elemente ordonează toate lucrurile,
Iar cele patru anotimpuri înaintează unul după altul.
Observați că înțelepții chinezi nu vorbesc despre creațiune, ci despre generare. În concepția lor, înainte de a fi fost cerul și pământul exista, put și simplu, o masă primordială nediferențiată, numită wuji sau, în traducere literală, nimic. Wuji colcotea și spumega, tăcut, izolat, evoluând etern, până ce, chiar în centrul masei lui nebuloase, s-a format o picătură din respirația primordială, care nu este nimic altceva decât acum celebrul taiji, Absolutul.
Pe parcursul evoluției universului s-au format yin și yang. La momentul potrivit au fost generate cele cinci elemente, care, literalmente, au dat naștere la tot ce există acum. Prin urmare, anotimpurile și toată lumea vizibilă sunt guvernate de respirațiile și interacțiunea celor cinci elemente, care sunt concepte spațiale și temporale, materiale și spirituale. Chinezii din vechime considerau universul un flux continuu, în care toate sunt legate între ele și își bazează existența pe propria dualitate.
Oamenii sunt reflecțiile microcosmice ale universului. Corespunzând macrotrinității universului, alcătuită din cer, pământ și om, ființa umană are trup, minte și suflet, care alcătuiesc o microtrinitate. Acest concept al corespondenței dintre macrocosmos și microcosmos poate fi prezentat după cum urmează:
Trinitatea macrocosmică
Cerul – echilibrul universal sau general
Pământul – echilibrul social sau relativ
Omul – echilibrul individaul sau particular
Trinitatea microcosmică
Trupul – armonia fizică sau fiziologică
Mintea – armonia mentală sau psihică
Sufletul – armonia spirituală sau estetică
Împreună, aceste două serii de elemente formează o trinitate a armoniei, voinței și scopului. Este important să ne amintim că toate cele șase dimensiuni sunt interdependente și integrate ca mod de gândire și de acțiune unic în sistemul de îngrijire naturală a sănătășii și în filosofia chineză tradițională.
