Alimentele preambalate sunt foarte populare în America, însă ele conțin adesea, fără să se știe, zahar și grăsime, care le fac mai gustoase. Zahărul nu numai că slăbește sistemul imunitar, ci favorizează și apariția cariilor, scade efectul unor substanțe nutritive, cum ar fi calciul, magneziul și vitamina B, și împiedică organismul să absoarbă alte substanțe nutritive de care are nevoie. Aceasta deoarece zahărul are multe calorii, dar este lipsit de vitamine, minerale și fibre. Nu rămând decât caloriile pure. Dacă hrana noastră conține prea mult zahăr, obținem din el multe calorii, dar cantități insuficiente din celelalte substanțe nutritive de care avem nevoie. Iar excesul de zahăr poate să ne distrugă dinții, să ne slăbească sistemul imunitar și să ne îngrașe. De aceea, este important să reducem la minim consumul de zahăr. Alimentele care conțin zahăr pot afecta și metabolismul bazal. Stimularea cauzată de zahăr durează foarte puțin. După aceea se produce o depresie. Pentru a ne reveni, consumăm mai mult zahăr, ca să ne energizeze. Și astfel, ne trezim într-un cerc vicios al hrănirii. Odată cu pofta de alimente din ce în ce mai bogate, mai grase și mai dulci, metabolismul devine din ce în ce mai leneș. Nu le mai poate arde atât de rapid și de eficient cum ar trebui. Rezultatul este că hrana consumată nu mai este transformată imediat în combustibil, ci se tot acumulează ca grăsime. Și faptul că o cărăm tot timpul, sub forma kilogramelor în plus, ne obosește și mai mult. Până la urmă, ciclul care se autoreproduce ne anulează eforturile de a combate obezitatea.
Un studiu internațional arată că rata deceselor provocate de cancer este mai ridicată în țările din nordul Europei, unde se consumă multe grăsimi animale saturate. Cele mai mici rate ale mortalității provocate de aceste boli sunt în țările asiatice, cum ar fi China și Japonia, în care consumul zilnic de grăsimi animale saturate este cel mai scăzut. Există dovezi despre asocierea dintre alimentația bogată în grăsimi animale și rata mare de incidență a cancerului gastrointestinal ( cu excepția cancerului gastric ). Aceasta se datorează faptului că alimentația bogată în grăsimi animale favorizează proliferarea în intestinul gros a bacteriilor producătoare de hormoni. Grăsimile saturate duc, de asemenea, la creșterea nivelului de colesterol din sânge, iar colesterolul este precursorul tutror hormonilor. Nivelul înalt al colesteroluli provoacă și apariția cheagurilor de sânge ce determină atacurile de cord.
Alimentația regulată bogată în grăsimi dereglează funcțiile hormonale ale organismului. Acest lucru este valabil pentru ambele sexe, însă efectele nocive sunt mult mai vizibile la femei decât la bărbați. La femeile care consumă alimente bogate în grăsimi, în comparație cu cele ce nu consumă multe grăsimi, se observă următoarele modificări biologice: menopauza se instalează cu circa patru ani mai târziu decât este normal, menstrele sunt mai distanțate, mai intense, mai lungi și mai dureroase, pubertatea sau maturitatea se instalează mai devreme (12 ani în loc de 15) și crește riscul de cancer mamar. Dr. Paul Kuehn, fostul președinte al New England, din cadrul American College of Surgeons, a constatat și el, din prorpie experiență de tratare a peste 8000 de persoane cu cancer mamar, că peste jumătate dintre ele erau supraponderale. Aceasta îi sugerează că grăsimile consumate joacă un rol în apariția cancerului mamar și că reducerea cantității de grăsimi din alimentație în nici un caz nu face rău nimănui (Kuehn, 1991).Un studiu clinic recent semnalează că modificarea alimentației poate reduce tensiunea arterială la fel de eficient ca un tratament medicamentos și ajunge la același rezultat fără efecte secundare.
