Există la fel de multă diversitate între mâini ca și între fețe. La o examinare atentă, chiar și doi gemeni identici prezintă diferențe care nu se văd la început. La fel se întâmplă și cu mâinile.
Mâinile fiecărui individ au o formă, dimensiuni, culori și texturi diferite. Știm, de altfel, că fiecare dintre noi este diferit de ceilalți, că este unic într-un anumit mod. Din acest motiv, studiul mâinilor este atât de interesant: ne ajută să descoperim un individ singular, care nu are nicio copie.
Dumnezeu a lăsat semne în mâinile tuturor oamenilor, pentru ca fiecare să-i cunoască Opera. Cartea lui Iov, capitolul 37,verset7
Interpretarea formei mâinii și a degetelor își are originea în cele mai vechi timpuri. Studiul mâinii arată caracterul, aptitudinile unei persoane.
Știință și artă în acelși timp, studiul mâinilor era foarte popular între egipteni, caledonieni, evrei și romani. Filosofii greci și latini aveau un respect deosebit pentru această știință. Între cei care au studiat-o s-au aflat: Aristotel, Platon, Albert cel Mare, Iulius Caesar. Aproape de Evul Mediu, această artă începe să cadă în uitare…și va reveni în vogă cu ajutorul a doi savanți: căpitanul Artpentigny și pictorul Derbarolles. Această revigorare va căpăta contur spre finele secolului trecut.
În zilele noastre, Universitatea Allâhâbâd, din India, acordă un doctorat în studiul mâinilor după câțiva ani de studii. Această știință are o multitudine de aplicații, arătând la fel de bine înclinațiile ca și funționarea fizică și emoțională a unei persoane.
Studiul mâinilor este o știință, fiind necesari mulți ani de studiu pentru a stăpâni puțin multitudinea de cunoștințe necesare unei bune interpretari. Nu există o metodă mai bună de lucru decât să te cunoști pe tine însuți mult mai bine înainte de a-i descoperi pe ceilalți. Seamănă puțin cu psihiatrul care își face propia psihanaliză pentru a-și cunoaște eul interior înainte de a-i putea înțelege corect și ajuta pe alții.
Primul lucru la care trebuie să vă uitați atunci când analizați mana cuiva este aspectul general: este mare sau mică?Este lată sau îngustă?
Mâna mare
CREIERUL domină INIMA
O mână mare indică o persoană gânditoare, care-și controlează emoțiile și care nu decide nimic la întâmplare. Întodeauna își ia timp de gândire înainte de a hotărî.
Denotă un spirit analitic și minuțios care vrea să știe și cel mai mic detaliu înainte de a trece la acțiune. Poate că decizia va fi luată ceva mai lent, dar, odată hotărâtă, nimic, niciun obstacol, niciun sentiment nu o face pe această persoană să dea înapoi. Poate deveni încăpățânată și tenace, iar asta înseamnă uneori că persoanei îi lispește capacitatea de adaptare, mai ales în sitațiile în care circumstanțele se schimbă.
O mână mare știe să se facă ascultată și știe să păstreze un secret. Este mâna specialiștilor: savanți sau artiști. Cum s-ar spune, este prea puțin maleabilă și se pliază cu greutate schimbării circumstanțelor. Arată, de asemenea, timiditate și egoism.
Mâna mică
INIMA domină CREIERUL
Această persoană observă mai bine imaginea de ansamblu decât detaliile.
Are un spirit mult mai sintetic decât analitic. Gândirea, spre deosebire de persoanele cu mâna mare, e mai puțin profundă, dar observațiile sunt juste. Această mână este activă, ceea ce a decis trebuie să fie făcut imediat, iar, dacă nu se întâmplă așa, devine capricioasă.
Această mână anunță un caracter vesel și optimist. Mâna mică arată, deci, o ușurință de adaptare, bazată pe intuiție. Mâna mică adoră bârfele și pălăvrăgeala. Dacă vrei să afle ceva tot orașul, spune-i acestei persoane că e secret.
CHIROGNOMIA – forma mâinilor și caracterul uman
Mâna lată
Mâna lată înseamnă că o persoană are o mare vitalitate.
Este puternică, încrezătoare, curajoasă, luptătoare. Această persoană știe ce vrea: este semnul reușitei. Marele defect al acestei mâini este lipsa de delicatețe: fiind deosebit de descurcăreață, nu va ezita, la nevoie, să împingă, să răstoarne sau să calce în picioare. Este mâna omului de afaceri, a aventurierului.
Mâna lată este inteligentă atunci când celelalte semne nu contrazic asta. Dar poate fi și proastă: și nu există cale de mijloc. Este mâna unei persoane remarcabile sau a uneia nesemnificative, a unui pedant, a cuiva plin de sine și foarte încrezut.
Mâna îngustă
Spre deosebire de mâna lată, mâna îngustă este a celor lași și nesiguri, atât în plan fizic, cât și moral.
Această mână nu are încredere în ea, este temătoare, fricoasă și slabă și suspectează pe toată lumea. Neîncrederea o face să analizeze totul la extrem și în consecință îi scade elanul și o împiedică să meargă mai departe. În general, această mână nu este fericită, pentru că suferă de nesiguranță cronică: și fizică, și psihologică.
Cu toate acestea, sunt persoane foarte longevive, pentru că se află permanent sub îngrijire medicală. Totuși, caracteristicile negative ale mâinii înguste pot fi anulate sau mult reduse de alte semne pozitive.
